Cozonacul Somodi

Language: English / Hungarian / Romanian

Cozonacul somodi / somogyi / Torockói / din Rimetea, după cum îi spune și numele, are originea din Torockó. Torockó, în română Rimetea, este o comună din județul Alba, care în trecut a fost un oraș mineresc. În zilele noastre se ocupă cu turism.

Gustul acestui cozonac cu scorțișoară și stafide este unic. Oricine îl gustă, în amintirile lui întotdeauna o să rămână gustul delicios al acestui cozonac. Rețeta prezentată nu coincide neapărat cu rețeta originală de le Rimetea (ce reprezintă cantitățile de ingrediente). În afară de asta, la Rimetea cozonacul este mai mare, și se coace în cuptor construit din cărămizi, care este încălzit prealabil cu jar.

Toate pozele pot fi mărite dând click pe ele. Se pot viziona înregistrările printr-un click, sau pot fi descărcate, dând click pe icoanele .

Ingrediente:

• 0.5 kg++ făină de calitate bună (preferabil făina să fie în special pentru cozonacuri)
  (exact 0.5kg de făină intră în aluat, dar vom folosi făină și pentru a presăra fața de masă, și altele...)
• 2.5 dl (o cană) de lapte
• 3 dkg de drojdie proaspătă (sau 2 lingurițe de drojdie-praf)
• 30 dkg unt
• 30 dkg zahăr
• scorțișoară pudră
• după gust stafide, ideal este dacă sunt stafide aurii
• o linguriță de sare
• margarină sau untură, pentru ungerea vasului în care se va coace cozonacul.
• 2 ouă

Ustensile:

• Vas de copt (preferabil din ceramică)
• Față de masă curată, pe care vom întinde cozonacul
• Suprafață mare de masă, este bine dacă este accesibil din toate direcțiile.
• Vase, farfurii, cești
• Opțional: Mașină de frământat

Pregătire:

K2/1: Drojdia • K2/2: Două gălbenușuri de ouă și un albuș • K2/3: Un albuș separat • K2/4: Făină • K2/5: Unt topit • K2/6: Lapte.

În primul rând preparăm dorjdia. într-o cană punem 1dl de lapte călduț, 2 linguri de făină, un pic de zahăr, și 2 lingurițe de drojdie-praf, sau 3dkg de drojdie proaspătă. Le amestecăm și îl lăsăm să crească. Trebuie să creasca ca și pe imaginea K2/1 Dacă nu crește, atunci nu este bună drojdia. Dacă drojdia este bună atunci aproximativ trebuie să crească în aproximativ un sfert de oră.

În aluat o să intre doar un ou complet, și un gălbenuș (K2/2). Albușul rămas (K2/3) va fi folosit pentru a unge deasupra cozonacul, înainte să fie băgat în cuptor.

Cântărim cele 0.5 kg de făină (K2/4), și preparăm cana de lapte călduță, (minus cel 1 dl care am folosit la prepararea drojdiei) (K2/6). Frigem untul până va deveni semitransparent, și nu mai este tulburat (K2/5). Să avem grijă să nu ardem untul prea mult.

Prepararea aluatului:

K3/1: Făina în vasul mașinii de frământat • K3/2: Adăugăm drojdia • K3/3: Adăugăm o linguriță de sare • K3/4: Adăugăm laptele • K3/5: Dacă este prea moale atunci mai adăugăm făină • K3/6: Semn ca să vedem cât se umfă aluatul.

În vasul aparatului de frământat băgăm făina, drojdia, cel un ou și jumate, o linguriță de sare, și cele 1.5dl de lapte.

Pornim aparatul de frământat și ne uităm în mod constat la consistența aluatului. Dacă este prea moale, atunci mai adăugăm făină (K3/5). Dacă este prea tare, atunci mai adăugăm lapte. Când este frământat aproximativ pe jumate, atunci mai adăugăm două linguri de unt topit în aluat.

Pe înregistrarea V1 se vede cum aparatul de frământat lucrează pe aluat. Aluatul trebuie frământat foarte bine, până când se desprinde de marginea vasului, altfel se rupe, și nu se întinde. În prepararea cozonacului somodi este foarte important ca aluatul să se întindă bine.

După frământare consistența aluatului trebuie să semene cu înregistrările V2, și V3, sau trebuie să fie un pic mai puțin moale. Aluatul îl punem întrun vas pentru ca să se umfle, și îl ungem un pic cu unt topit, (cum arată pe înregistrarea V3). Pe marginea vasului lipim o bucată de aluat la o înălțime de 2 degete ca și semn, să știm cât vrem ca aluatul să se umfle (K3/6). Umflatul aluatului atunci este gata când aluatul atinge semnul.

După umflare aluatul trebuie "rupt" din vasul în care sa umflat. Când îl "rupem", putem să împărțim aluatul în mai multe bucăți. Depinde de câte vase de copt avem, și cât de mari sunt. Din acest aluat mie mi-au ieșit doi cozonaci: unul mai mic, și unul mai mare. Aluatul nu trebuie să ocupe mai mult decât aproximativ jumătate din vasul de copt, deoarece în timpul prăjirii aluatul se mai umflă mult. În timp ce "rupem" aluatul, aluatul trebuie uns cu unt topit să nu să se lipească de mâna noastră. Aluatul îl punem pe o tavă pe care a fost inițial pus un pic de făină. Punem un pic de făină și pe deasupra aluatului, și îl lăsăm să odihnească timp de 15-20 minute, până când aluatul începe să se umfle un pic și pe tavă. (putem să vedem și două conzonacuri care se odihnesc în pozele K1, în colț)

Întinderea și îndoirea aluatului

K4/1: Pe fața de masă presărăm făină • K4/2: Aluatul întins • K4/3: Aluatul, după ce am împrăștiat prima rundă de zahăr cu scorțișoară • K4/4: Aluatul îndoit o dată, și stropit cu unt topit • K4/5: Ungerea vasului pentru copt • K4/6: Aluatul într-un alt vas uns.

Pentru întinderea aluatului pe masă punem o față de masă curată, și presărăm cu făină ca aluatul să nu se lipească de fața de masă (K4/1). Cozonacul somodi trebuie întins cu mâna, în fiecare direcție în cerc, trăgând cu mișcări mici. În timp ce întindem, cu o mână putem să ridicăm marginea aluatului cu o mână, și cealaltă mână putem să punem sub aluat, și cu mișcări în sus putem să subțiem aluatul în puncte alese.

Inițial când aluatul este mai gros, putem să facem mișcări mai bruște, dar între timp, când suprafața aluatului crește, și aluatul se subțiază, tot mai mult trebuie să avem grijă, să nu rupem aluatul. Să avem câteva găuri mici în aluat nu este sfârșitul lumii, dar să încercăm să minimizăm numărul de găuri. Aluatul să îl întindem cât de mult putem, sau cât de mult ne lasă masa (K4/2). Cât mai mare este suprafața aluatului, cu atât mai mult zahăr cu scorțișoară și stafide putem să punem în el. Tehnica întinderii se vede pe înregistrările V4, și V5.

După întinderea aluatului urmează împrăștiatul primei runde de zahăr cu scorțișoară (K4/3). După asta aluatul trebuie stropit cu unt topit. Băgăm mâna în untul topit, și frumos, uniform stropim aluatul, așa cum este arătat pe înregistrarea V6. De data primei runde încă nu punem stafide pe aluat. După asta îndoim aluatul din două direcții, cum se vede și pe poza K4/4, și pe înregistrarea V7. Încă o dată stropim cu unt topit, îl presărăm cu zahăr cu scorțișoară, și de data asta împrăștiem și stafide pe aluat (V8).

Ca pasul următor iar îndoim din două direcții, dar de data asta invers, cum arată și înregistrarea V9. Încă o dată presărăm cu zahar cu scorțișoară, stafide, îl stropim cu unt topit, și după aia îl înfășurăm pe lungimea aluatului, cum arată și înregistrarea V10. După asta aluatul înfășurat îl formăm întrun cerc.

Vasul de copt îl ungem cu margarină sau untură (K4/5), și depunem în el aluatul format în cerc. Albușul care a rămas (K2/3) se bate, dar nu trebuie să ajungă spumos. Cu asta se unge deasupra cozonacul. Cozonacul îl lăsăm 15-20 de minute să se odihnească înainte să îl punem la prăjit.

Prăjirea

Cuptorul trebuie pre-încălzit. După ce cozonacul sa odihnit, îl punem în cuptor, și în colțul cuptorului punem un pahar de apă, ca să evaporeze. Timpul total de prăjit este de aproximativ o oră, dar aluatul trebuie verificat periodic să nu se ardă. În primele 20 de minute din timpul total de prăjit cuptorul îl setăm pe foc mai mare, după care îl setăm pe un foc mai mic.